Torţionar din Gorj acuzat de moartea a 100 de deţinuţi politici

de LM 0

inchisoare-comunista

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMER) a dezvăluit numele a doi foști torționari din perioada comunistă. Unul dintre ei este gorjeanul Gheorghe Boștină, general maior în rezervă. IICCMER a cerut Parchetului să înceapă urmărirea penală în cazul celor doi pentru săvârşirea de crime împotriva umanităţii.

 

Decorat pentru „servicii deosebite”

Gheorghe Boștină s-a născut la data de 6 aprilie 1930, în comuna Ciuperceni din județul Gorj. A fost încadrat în MAI ca fiind strungar în fier. El a fost elev la școala primară din localitatea în care s-a născut între septembrie 1937 și iunie 1944, iar între octombrie 1944 și iunie 1948 a intrat ucenic la Pirotehnica Armatei (fosta uzină Sadu din Târgu-Jiu), urmând, în paralel, școala profesională de ucenici până în 1950.  În decembrie 1950 a fost încorporat în regimentul 7 artilerie din Buzău, mai apoi fiind mutat în cadrul unităților MAI. În octombrie 1951 a fost trimis la școala militară de ofițeri din Câmpina, după doi ani terminând cu gradul de locotenent. Timp de doi ani și șase luni, Boştină a lucrat ca locțiitor politic la Regimentul de securitate București, potrivit IICCMER. În martie 1956 a devenit membru de partid și a fost decorat cu medalia „Pentru servicii deosebite aduse în apărarea orânduirii de stat”.

 

Funcţiile ocupate

Potrivit IICCMER, în iulie 1957, Boştinaru a fost promovat locțiitor politic al Penitenciarului Galați și în februarie 1960 a fost numit locțiitor politic al Formațiunii 0957 Ostrov. Tot în acelaşi an a urmat cursul de propagandiști de pe lângă Școala superioară de Partid „Ștefan Gheorghiu”, lucrând la aceeași formațiune.

În 1964, Gheorghe Boștină a devenit șeful secției politice a brigăzii de pază Constanța. „A îndeplinit funcțiile de secretar al Comitetului de partid din aparatul central al Ministerului de Interne începând cu data de 12 aprilie 1978, membru în Biroul Consiliului Politic din MI (din februarie 1979), instructor la CC al PCR (din august 1974); șef de Secție la Direcția Informații Externe – UM 0544 București din DSS (din 1979), șef al Inspectoratului județean Constanța al MI (din 1979), membru în CJ Constanţa al PCR şi în Biroul CJ Constanţa al PCR (1979 – 1984), deputat în Consiliul popular al județului Constanța”, precizează IICCMER.

Între 25 decembrie 1989 și 1990 a îndeplinit funcția de șef al Direcției Generale a Penitenciarelor. Prin Decretul 23 din 28 decembrie 1989, colonelul Boștină D. Gheorghe este înaintat la gradul de general maior.

 

„Ne persecuta pe toţi”

Supraviețuitori de la Colonia de Muncă Ostrov au povestit istoricilor că au fost supuși la condiții de muncă greu de suportat, condițiile din camerele de detenție erau mizerabile, au fost înfometați și supuși la presiune psihică. IICCMER spune că 100 de oameni au murit pe când Gheorghe Boștină era locțiitorul Penitenciarului Galați și coloniei de muncă de la Ostrov.

„Dar când era timp de persecuţie, ne persecuta pe toţi. Atuncea îţi căuta motive când veneai de la muncă, de la câmp, şi te băteau. Te oprea în poartă şi-ţi dădea 10, 15, 20, 30, după cum apreciau ei… Erau situaţii când ţi-era sete şi n-aveai de unde să bei, că nu veniseră ăştia cu putinile de apă, şi trebuia să bei apă din lac. Şi erau mormoloci, broaşte, şerpi, tot ce vrei… Dădeai apa aşa la o parte, şi erai bucuros că ai găsit-o… Şi uite, că nu ne-am îmbolnăvit…”, a mărturisit Ovidiu Orceag, condamnat la cinci ani de muncă silnică.

 

„E, da’ dacă nu făceai trei metri două sute, şi brigadierul nu era’ deştept, te oprea în poartă la colonie… Se făcea un cordon de militari, trei, patru, zece, sau câţi erau, venea doctoru’, şi ăla care bătea. Şi-ţi dădea zece, cinşpe, douăzeci, douăşcinci la fund cu un fier de şase… Cam aşa ceva, sau poate mai gros… Fii atent! Te punea jos, punea picioarele aşa, şi unu’ pe gât… Şi-ţi dădea cum era el de cuviincios, cum avea în el credinţă… Fieru’ nu face sânge, pătrunde în interior… îţi rupe muşchiu’, da’ nu plesneşte pielea să facă sânge… Şi nu lase urme…Au murit! Io am înmormântat un preot din partea Ardealului… I-am făcut un sicriu de stuf, i l-am împletit, că aşa era acolo, cu stuf… Şi i-am pus un bolovan mare ca ăsta la cap… Acolo în general bătrânii mureau, şi mai ales iarna mureau mulţi… Tineretu’ a mai rezistat”, a adăugat Nicolae Munteanu, condamnat la 15 ani de închisoare.

MĂDĂLINA TUDOR

Distribuie articolul