Lucrează dinainte de Crăciun la mărțișoare. Le creează din flori uscate şi porțelan

de LM 0

Artizanii de mărțișoare lucrează de zor la realizarea simbolurilor primăverii. Mariana Medrega este o adevărată veterană, pentru că se ocupă de peste trei decenii de realizarea mărţişoarelor. Aceasta a fost director al unui post de radio din Târgu Jiu şi a deţinut chiar o publicaţie, iar acum este la pensie. A început să lucreze la mărţişoare chiar dinainte de Sărbătorile de Iarnă. Pe 1 martie se va afla, ca de obicei, în centrul municipiului Târgu Jiu.

 

„Nu le fac la normă, ci le fac cu sufletul”

„Cred că am realizat până acum cam 700-800 de bucăţi, pentru că se lucrează destul de migălos şi, în plus, nu le fac la normă, ci le fac cu sufletul. Dacă nu îmi plac, nu le fac. Îmi place să le vând în stradă, să văd cum le admiră cumpărătorii, pentru că aş fi putut să le vând şi în alt mod“, povesteşte Mariana Medrega.

Mărţişoare din flori uscate

Mărţişoarele pe care le realizează sunt făcute manual. Masa din bucătărie a fost transformată în atelier de lucru. Materialele le procură din comerţ, dar şi din grădină sau de pe câmp. O simplă buruiană poate să fie folosită mai târziu ca material decorativ pentru mărţişoare: „Cred că sunt printre puţinii comercianţi de mărţişoare care le şi confecţionează. Cei mai mulţi le cumpără din altă parte. Materialele încep să le strâng chiar din primăvară pentru primăvara următoare. Orice poate să fie materiale pentru mărţişoare: de la o buruiană care este mai frumoasă în grădină, flori de câmp, scoici, ghindă, până resturi de materiale, cum ar fi catifea. Sunt nişte floricele albastre care se transformă, apoi, în mărăcini, dar sunt cele mai frumoase flori presate. Mai folosesc floarea de soc sau de viorele. Mărţişoarele la care lucrez acum sunt mai deosebite. Se realizează dintr-o pastă de porţelan, la care se adaugă aracet, parafină lichidă. Durează cam două-trei ore prepararea pastei, care poate fi colorată, apoi, cu tempera. Modelajul se face cu mâna, iar decupajul cu un dop de pet. Trebuie să-ţi placă ceea ce faci“, precizează Mariana Medrega.

Ambalajul are un rol foarte important, fiind singurul material pe care nu îl produce. „Indiferent de cum este produsul interior, contează foarte mult ambalajul. Am ani de experienţă şi am constatat că ambalajul are un rol foarte important. Ambalajele şi şnurul le achiziţionăm“, ne explică meştera.

 

Mărţişoare din pene, primele produse

Mariana Medrega ne povesteşte cum a început să realizeze primele mărţişoare. „Primele mărţişoare pe care le-am făcut au fost în anul 1986 şi totul a pornit de la o găoace de nucă cu doi puişori făcuţi din vată cu 2-3 pene puse în acea găoace. Mi-au plăcut ca bibelouri şi de acolo mi-a venit ideea să confecţionez mărţişoare. Stăteam la bloc, nu aveam pene şi atunci am desfăcut un burduf de pernă. Mulţi ani am realizat mărţişoare cu flori din pene de păun sau de fazan. În timp s-au demodat și este destul de greu să mai faci rost de pene“.

Mai nou a învățat să realizeze mărțișoare din porțelan. „Am fost plecată o perioadă în Italia, la copii, iar nora mea este o maestră. Acolo am învățat să prepar această pastă care este mai elegantă și nu se face așa multă dezordine“, ne relatează Mariana Medrega.

 

Concurența cu chinezăriile este foarte dificilă

Veterana în confecționarea mărțișoarelor ne spune că este foarte greu să concureze cu chinezăriile: „Un produs de genul acesta mă costă aproape un leu. Este vorba de ambalaj, cartonașul pe care se pune mărțișorul și șnurul. Cei care fac din asta o afacere se duc la chinezi și cumpără mărțișorul cu 50 de bani, după care îl vând dublu sau triplu. Eu nu pot să fac așa. Trebuie să le lucrez eu. Se poate considera o activitate profitabilă, pentru că orice lucru pe care îl faci îți aduce un oarecare venit. Dacă nu faci, nu câștigi. Imediat după Revoluție s-au făcut bani mulți cu mărțișoarele, dar eram șapte-opt persoane, acum sunt peste o sută și vin și din alte județe“.

ALIN PETRE

Distribuie articolul