Grigorescu nu dă doi lei pe independenţa energetică a ţării. Ce spune despre CEO

de LM 0

Victor-Grigorescu

Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a explicat, într-un comentariu pe o reţea de socializare, care este din punctul său de vedere actuala situaţie a sistemului energetic românesc şi în ce constă reforma sectorului minier. Grigorescu susţine că independenţa energetică nu foloseşte nimănui, dacă anumite companii depind de starea vremii, însă „uită” să amintească faptul că producătorii de energie pe cărbune sunt singurii care nu depind de capriciile vremii.

„Independenţa energetică nu ne este de folos atâta timp cât funcţionarea parcurilor eoliene şi fotovoltaice, a centralelor hidro depinde de condiţiile meteorologice. În mod similar, nu este suficient să ne asigurăm consumul de gaze naturale din producţie proprie atât timp cât, la temperaturi scăzute, presiunea în sistem scade, chiar pe cale naturală, la limita de avarie. Faptul că 30% din energia consumată pe timp de iarnă provine din cărbune face ca problema termocentralelor să fie una de securitate naţională şi nu o problemă socială, cum greşit a fost înţeleasă până acum. Pentru a schimba actuala paradigmă nu este suficient un document de viziune, este nevoie de o reformă serioasă, de un angajament pe termen lung”, potrivit lui Victor Grigorescu.

 

Cum e cu strategia şi reforma în minerit?

Grigorescu susţine că a început reforma în sectorul minier şi afirmă că producătorul de energie pe cărbune din Oltenia se află în plin proces de redresare. Ministrul pasează însă răspunderea din curtea Ministerului la societatea românească. „Pe cale de consecinţă, ne-am angajat în reforma sectorului carbonifer, împinşi şi de situaţia dezastruoasă în care se găseau la început de mandat cele două companii de profil. Complexul Energetic Hunedoara (CEH) a intrat în insolvenţă sub povara datoriilor de 1,3 miliarde de lei şi a zecilor de cereri de insolvenţă. La mijlocul lunii aprilie, Comitetul pentru minerit, organism consultativ înfiinţat special pe lângă Ministerul Energiei, a confirmat soluţia de restructurare a CEH prin restrângerea activităţii, prin păstrarea a două grupuri energetice şi a două mine viabile, urmând ca celelalte două să intre în programul de închidere agreat cu Comisia Europeană. De cealaltă parte, Complexul Energetic Oltenia (CEO) înregistra pierderi de circa 900 de milioane de lei la finalul anului trecut. Am trecut la schimbarea imediată a conducerii societăţii şi la limitarea cheltuielilor nenecesare, inclusiv sponsorizări către cluburi de sport care echivalau cu salariul anual a 330 de angajaţi. CEO se află în plin proces de redresare, fiind necesare în continuare măsuri de eficientizare, discutate cu partenerii sociali, dar şi planuri de modernizare a capacităţilor de producţie. Toate acestea nu s-au pus în practică fără convulsii sociale, inevitabile. Susţinerea pentru reforme a venit mai degrabă de la cei afectaţi de reforme decât de la cei care, în anii din urmă, le-au promis soluţii iluzorii. Problema Văii Jiului sau a Gorjului nu este însă o problemă exclusiv a Ministerului Energiei sau a Guvernului, ci o problemă a întregii societăţi româneşti, iar o soluţie pe termen lung va avea nevoie de o implicare socială amplă”, a menţionat ministrul Energiei.

 

Ce alege Grigorescu?

Şeful Ministerului Energiei precizează calea pe care o alege în ceea ce priveşte reforma sistemului energetic, după cinci luni de mandat: „Dilema reformei este simplă, la prima vedere. Să începi cu lucruri vizibile, care îţi aduc un minim de rezultate rapide, care să menţină încrederea în proces? Sau să aşezi sistemul pe o direcţie corectă, pe termen lung, astfel încât să nu mai poată reveni la greşelile din trecut. Să îi oferi principii de funcţionare corectă, rezultate din dezbatere publică, cu actori implicaţi şi interesaţi, astfel încât să evităm, în viitor, erori de proporţii? În teorie e simplu de ales. Eu unul aleg varianta care mi se pare mai dificilă în contextul actual: să punem sistemul pe o direcţie corectă. Argumentul decisiv pentru mine este că nu poţi schimba în câteva luni ce s-a făcut greşit ani de zile. Dacă vrem să simţim cum e normalitatea, atunci trebuie să alegem să construim un edificiu pe termen lung şi să ne asumăm chiar şi momentele mai dificile ale propriei istorii”, mai menţionează Grigorescu într-un comentariu.

CRISTI POPESCU

Distribuie articolul