Ce tradiții se respectă de Sfântul Ion

de LM 0

Pe 7 ianuarie, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul. Iată cele mai importante tradiţii.

Se sfinţesc bucatele. La slujba închinată praznicului, gospodinele aduc la biserică mai multe bucate pregătite în acea gospodărie: pâinici și colaci cu stafide unși cu miere. Se sfinţeşte vinul care se bea la masă, de obicei doar vin alb. Se împart pachete cu mâncare şi vin alb, mai ales persoanelor ce poartă acest nume sau săracilor.

Cumetria femeilor. La sărbătoarea tradiţională numită „Cumetria femeilor» participă tinerele neveste. În multe zone din ţară, ele se întâlnesc cu nevestele căsătorite de mai multă vreme. Acestea le împărtăşesc tinerelor „surate» din experienţa lor de familie, pentru a avea o căsnicie fericită şi prosperă. Finalul întâlnirii se încheie cu o petrecere la care nu se consumă băuturi alcoolice.

Bucate alese de Sfântul Ion. Femeile care poartă numele de Ioana pregătesc şi împart prietenilor de familie, dulciuri sau covrigi cu ou, o delicatesă specifică în Câmpulung Muscel, după care se bea teiată, o băutură pregătită din flori de tei, dovedită a fi un tonic pentru trup şi suflet.

Se stropeşte casa cu agheasmă. Din această zi, timp de trei zile, casa se stropeşte cu aghesmă mare, exceptând baia. Totodată, candela va arde în tot acest interval, pentru ca orice decizie luată de acea familie să fie chibzuită şi să nu degenereze în tensiuni şi în gesturi necugetate.

Udatul Ionilor. În tradiţia populară, în Nordul ţării, în Transilvania şi în Bucovina, sărbătoarea Sfântului Ioan era şi este marcată de numeroase ceremonii. Cei cu numele de Ioan, Ion sau Simion erau purtaţi prin sat în care trase de boi şi împodobite cu covoare ţesute în casă şi cu flori. Astfel de alaiuri mergeau la apele curgătoare, unde cei care aveau numele de Ioan erau „botezaţi». Astăzi, purtătorii numelui de Ion sunt stropiţi cu agheasmă şi petrec în casa celui care se oferă să-i găzduiască pe toţi care se numesc Ion.

Vremea din ziua praznicului. În ziua de Sânt Ion se topeşte zăpada ( se frânge iarna), numai dacă zăpada a fost adusă de Sânt Nicoară; dacă Sfântul Nicoară a venit cu zăpadă, atunci Sânt Ion va merge pe cal negru, deci va alunga iarna. În tradiţia populară, românii din Bucovina cred că în ajunul praznicului «se botează gerul», adică vremea se mai încălzeşte. În schimb, dacă în această zi va fi ger, vitele vor fi sănătoase pe parcursul anului care a început. (click.ro)

Distribuie articolul